DESPRE JUDETUL BIHOR
Pozitia geografică
Județul Bihor este situat în nord-vestul României între paralele 46023` și 47030` latitudine nordică și meridianele 210 26` și 220 48` longitudine estică ocupând o suprafată de 7.544 kmp.
Se învecinează la nord cu județul Satu-Mare, la vest cu județele Salaj, Cluj, la sud-vest cu județul Alba, la sud cu județul Arad si la vest cu Ungaria.
Pe teritoriul județului se întâlnesc toate formele de relief, dispuse sub formă unui vast amfiteatru din care unitățile montane ocupă 21%, dealurile și depresiunile 41%, iar câmpia 38%.
Zona montană este reprezentată pe teritoriul județului prin Munții Bihorului si o serie de munți cu altitudine mai redusă, în jur de 1000 m, cum ar fi Codru-Moma, Pădurea Craiului și Muntele Ses.
Zona deluroasă – în cadrul Dealurilor Crișurilor putem să deosebim urmatoarele unități: Dealurile Muntelui Ses, Dealurile Pădurii Craiului, Dealurile Bihorului, Dealurile Momei și Dealurile Codrului.
Câmpia Crișurilor – distingem în cadrul Câmpiei Crișurilor două unități distincte: Câmpia Înaltă și Câmpia Joasă. În cadrul ei apare un nivel mai înalt alcătuit dintr-o serie de câmpuri netede, neinundabile, cum ar fi partea sudică a Câmpiei Valea lui Mihai, Câmpia Barcăului între Crișul Repede și Barcău și Câmpia Salontei, la sud de Crișul Negru. Nivelul mai coborât reprezintă șesurile actuale de inundație ale văilor Barcăului, Crișului Repede și Crișului Negru, umede și local mlăștinoase.
Resurse minerale
Resurse minerale: în subsolul județului se găsește o diversitate de resurse: bauxită, minereuri polimetalice, argilă refractară, marmură, calcare policrome, granodiorite, gresii cuartoase, calcare pentru industria și derurgica și ciment, zăcăminte de lignit, nisipuri bituminoase și hidrocarburi. Pășunile și fânețele naturale, pădurile formate din gorun , stejar, brad, molid și resursele de apă în special cele geotermale (Oradea, Băile Felix, 1 Mai, Tămășeu, Chislaz etc) și minerale (Tinca) completează resursele naturale ale județului. Date relevante referitoare la posibilitățile de explorare a resurselor minerale din Bihor se pot obține de la Agenția Nationala pentru Resurse Minerale – Compartimentul de Inspecție Teritorială pentru Resurse Minerale ORADEA.
Resursele minerale pe teritoriul județului Bihor au fost puse în valoare din cele mai vechi timpuri, fiind atestată exploatarea unor mineralizații de cupru, aur, argint de la Izvoarele Crisului Negru începând cu anul 1270. Carbunii s-au exploatat prin lucrări miniere în subteran cât și la suprafața prin Exploatarea Miniera Voivozi subordonată în timp la diferite suprastructuri naționale în sectoarele:Budai, Varzari, Cuzap, Borumlaca, Suplacu de Barcău, Valea Neagră, Borod.
În prezent se exploatează: carbune (lignit) în carierele: Budoi sat, Budoi tunel, Voivozi sat; nisip bituminos: Derna, Budoi, Tatarus; bauxită – prin fosta E.M. Dobresti – SC Bauxita Min – actualmente As. Mineral West Dobrești cu perimetrul Pădurea Craiului cu subperimetrele (zonele):Vârciorog, Bratca, Lunca Sprie, Cornet, Ana Vad, Astileu, Măgura, Rosia Albioara;minereuri complexe (molibden, bismut, wolfram, cupru, polimetalice): zona Baita; argila refractara: Balnaca, Recea, Zece Hotare; wolastonit: Baita Bihor; granodiorit: Pietroasa, V. Aleu ;marmură + calcar ornamental: Baita Plai, Ponoare, Câmp Vascau, Cresuia, Ferice; calcar industrial și de construcții: Carpinet, V. Magurii (Dobresti), Hidișelu de Sus, Subpiatra (Chistag); argilă comună(pentru cărămidă): Episcopia Bihor, Ceica, Beiuș, Valea lui Mihai, Cordău; marna:Hotar (pentru ciment); nisip și pietriș: în terasele Crișului Repede în apropierea localităților:Săbolciu, Ineu de Criș, Fughiu, Episcopia Bihor, Sântion, Borș, Sântandrei, Tărian, Aleșd,Ortiteag și Crișul Negru, în apropierea localităților Buntești, Drăgănești, Beiuș, Batar, Tăut; hidrocarburi: Suplacu de Barcău, Marghita, Tinca, Salonta; ape minerale: Stâna de Vale, Rieni, Tămășeu, Tinca; ape termominerale: Băile Felix, 1 Mai, Balc, Chistaz, Mădăras, Aleșd, Tămășeu, Sânicolau de Munte; ape geotermale: Oradea, Borș, Săcuieni, Marghita, Ciumeghiu, Cighid, Beiuș, Livada, Sântandrei, Toboliu.
Populația totală stabilă a județului la 18 martie 2002 era de 600.223 persoane, din care 291.613 (48,58 %) bărbați și 308.610 (51,42 %) femei.
Din totalul populației, 287.398 persoane (47,88 %) trăiesc în mediul urban și 312.825 persoane (52,12 %) în mediul rural.
Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de 10,90C, maximă înregistrată este 40C, iar minimă – 22,50C. Precipitațiile anuale sunt cuprinse între -550 – și 1000 mm iar regimul eolian este dominat de vânturile de vest, nord-vest și sud-vest.